Simpozionul „Arestarea Episcopilor – de la martiriu la fericire”
01.11.2021, Baia Mare (Catholica) - În zilele 29-30 octombrie 2021 s-a desfășurat cea de-a 17-a ediție a simpozionului „Arestarea Episcopilor – de la martiriu la fericire”. Simpozionul își propune să aducă în lumină, an de an, evenimentele triste petrecute în noaptea 28/29 octombrie 1948, noapte în care întreg episcopatul Bisericii Greco-Catolice din România a fost arestat pentru că a refuzat să semneze trecerea forțată la Biserica Ortodoxă. Rememorarea faptelor din 1948 a început vineri, 29 octombrie, când a fost celebrată Sfânta Liturghie Arhierească, la biserica „Sfânta Maria” din Baia Mare, prilej cu care Preasfințitul Vasile Bizău a explicat cum Cuvântul Domnului ne invită la aducere-aminte: „Aduceți-vă aminte că pe Mine mai înainte m-au prigonit. Și așa vor face și cu voi și toate acestea pentru că voi nu sunteți din lume, ci eu v-am ales pe voi din lume. De aceea vă urăște pe voi lumea. Asemănarea cu Cristos și cunoașterea Tatălui care este iubire, milostivire, atrage o anumită ură, dispreț din parte celor care nu îl cunosc pe Tatăl.”
Conferințele au avut loc sâmbătă, 30 octombrie, în modalitate on-line și au intervenit pr. dr. Florin Marușciac, cercetător dr. Marius Câmpean, prof dr. Ghișa Ciprian, cercetător dr. Silviu Sana, cercetător dr. Viorel Rusu, pr. dr. Ioan Tâmbuș și domnul Călin Diaconul – AGRU București. Moderator a fost Janeta Ciocan, cea care a făcut și posibil, prin implicarea îndeaproape, desfășurarea simpozionului, cea care, având la suflet istoria Bisericii Greco-Catolice din România, „prea puțin cunoscută mai ales de tinerele generații, care nu înțeleg ce este cu apariția ei după 1990”, a decis să se angajeze în răspândirea în lumea largă a istoriei acestei Biserici, fapt pentru care, spune ea, „a rugat conferențiari prezenți la acest simpozion, să își aleagă spre aprofundare câte o bucată din istoria Bisericii Greco-Catolice din România”. A fost așadar o rememorare fie a arestării Episcopilor, fie a unor personalități care au pus bazele și au fost implicate în evenimente de mare amploare pentru Biserică și pentru țară.
„Beatificarea Episcopilor greco-catolici martiri ne-a oferit ocazia de a împărtăși din bucuria sfântă de care au parte fericiții noștri martiri”, a afirmat pr. dr. Florin Marusciac în cuvântul introductiv al simpozionului, după ce a explicat, făcând referire la Cartea Înțelepciunii lui Solomon că această suferință de pe pământ este mică în comparație cu bucuria eternă a celor care ajung de-a dreapta Tatălui: „Sufletele celor drepți sunt în mâna lui Dumnezeu și nici un chin nu se va atinge de ele. Și dacă în ochii oamenilor au fost pedepsiți, nădejdea lor e plină de nemurire și după ce au fost puțin pedepsiți, mari binefaceri vor primi, pentru că Dumnezeu i-a pus a încercare și i-a găsit vrednici de El.” Cercetătorul Marius Câmpean a adus în lumină și a explicat figurile a 4 dintre vicarii Maramureșului, Vicariatul de Maramureș fiind înființat cu mult înainte de Episcopia de Maramureș. Așadar au fost expuse biografiile vicarilor Mihail Pavel, Ioan Pop, Mihail Kökényesdy și Tit Bud, dar și rolul pe care l-au jucat ei în viața bisericească și în viața comunitară din Maramureșul Istoric.
Pr. dr. Ioan Tîmbuș a vorbit despre destinul, de după instaurarea regimului comunist, a unor preoți din Maramureș și Sătmar participanți la Marea Unire. „Dacă ne gândim la cum arată Maramureșul astăzi, ca județ, din cei 53 de membri participanți la Marea Unire, 13 au fost preoți”, a afirmat pr. Tîmbuș și a continuat: „Eu am ales să expun astăzi poveștile a 5 preoți care au participat la unire: părintele Iuliu Ardelean, protopopul Emil Dragomir, părintele Emil Fucec jr., protopopul Iosif Patachi și călugărul Leon Man”. Povești de viață foarte diferite și în același timp cu multe puncte comune, cel mai puternic fiind fidelitatea față de Cristos și față de Biserica Greco Catolică, în pofida ofertelor tentante propuse în schimbul lepădării de credință.
Dr. Viorel Rusu, directorul Muzeului de Istorie din Baia Mare a expus „File din Cronica solidarității umane, ajutorul catolic american în Maramureș (1847-1948)”. „Este o temă care a fost puțin abordată dinspre dimensiunea socială a Bisericii, ci mai degrabă a fost abordată istoric, explică domnul director”. Dr. Viorel Rusu vorbește despre existența unor documente care arată implicarea Conferinței Americane Catolice pentru bunăstare în ajutorarea, în anii de după al doilea război mondial, a populației din Maramureș, „una dintre cele mai sărace zone, care cu greu își asigura necesarul alimentar chiar și în timp de pace, darămite acum, după război”. „În 1947, Episcopul Alexandru Rusu a dispus organizarea unor centre de distribuire formate, conform dorinței donatorilor, din Organizațiile Catolice locale și aprobate de Centrul Episcopesc.” În documentul prezentat apare modul în care era cerută distribuirea, după criterii precise, în funcție de necesități și fără discriminări, a ajutoarelor. PS Alexandru Rusu a fost extrem de implicat în acest proiect, în pofida amenințărilor repetate pe care deja le primea de la Statul Român, iar acțiunea sa a continuat și în perioada procesului de ștergere a identității a Bisericii noastre, „fapt care arată că și într-o asemenea situație incertă și periculoasă, episcopii noștri se ocupau de ajutorarea semenilor”.
Cercetătorul dr. Silviu Sana a vorbit despre „Conciliabilul din 1 octombrie de la Cluj în documentele securității. Cazul Episcopiei greco-catolice de Oradea”. A prezentat câteva note informative prin care se pregătea prigoana asupra Bisericii Greco-Catolice din România, pe modelul celei din Ucraina. Acestea relatau cum „în Nordul Ardealului, preoții greco-catolici în frunte cu Episcopul Rusu din Baia Mare și Suciu din Oradea duc o intensă propagandă reacționară în rândul enoriașilor. Preoții agită și pomenesc în predicile lor despre pericolul comunist, introducerea colhozului, ațâță la ură de rasă și șovinism, precum și la adresa URSS- ului” sau că „Citatele din predicile Episcopului Ioan Suciu ating grav prietenia Româno-Sovietică, cerându-se să se ia măsuri pentru suprimarea acestei propagande reacționare” (17 ianuarie 1947). „Atacuri la Biserica Greco-Catolică din România au apărut încă din 1945, atât din partea Guvernului României, cât și din partea reprezentanților Bisericii Ortodoxe”, a afirmat dr. Silviu Sana. Iar aceste atacuri au continuat până au ajuns să se transforme în arestări, în 1948. Călin Diaconu (AGRU București), în conferința cu tema „Biserica și istoria sau Despre speranța biruinței Binelui în lume”, a vorbit despre caracteristicile creștinului, mlădiță a Viței, care este Cristos, și anume, acesta este un creștin „participativ, vesel, activ, comunicativ, antrenant și viral în ce privește propagarea bucuriei evangheliei”.
Prof. dr. Ghișa Ciprian a vorbit despre rolul Asociației AGRU în aceste zile de pandemie. „Rolul AGRU este acela de a rememora momentele importante ale Bisericii noastre”, a spus profesorul și a explicat că astăzi, ajungem la generațiile tinere și transmitem identitatea prin instrumentele actuale, prin presă, prin mijloacele de comunicare actuale. În această perioadă nu ajunge să fie ușa bisericii deschisă, pe parcursul zile, așa cum propunea în 1921 Mitropolitul Vasile Suciu, ci e nevoie ca biserica să facă alți pași înainte înspre credincioși. La final, Janeta Ciocan a mulțumit tuturor, conferențiari și participanți și a anunțat că va fi publicat filmulețul simpozionului, precum și un volum imprimat care va cuprinde toate conferințele susținute. (Biroul de presă al Eparhiei de Maramureș)
