Întrebări despre procesul de alegere a Papei? Vaticanul răspunde!
22.04.2025, Vatican (Catholica) - Ce se întâmplă imediat înainte de începerea alegerilor?
Alegerea este precedată de o celebrare euharistică solemnă cu Liturghia votivă Pro Eligendo Papa, la care participă Cardinalii electori (adică acei Cardinali care au vârsta sub 80 de ani – n.tr.). După-amiază, Cardinalii electori se îndreaptă într-o procesiune solemnă către Capela Sixtină, unde începe Conclavul pentru alegerea noului Papă. La sfârșitul procesiunii din interiorul Capelei Sixtine, fiecare Cardinal elector depune jurământul prevăzut la alineatul 53 din Universi Dominici Gregis. Prin acest jurământ, ei se angajează, dacă sunt aleși, să îndeplinească cu credință Munus Petrinum în calitate de păstor al Bisericii Universale. De asemenea, se angajează să păstreze secretul absolut cu privire la tot ceea ce este legat de alegerea Pontifului Roman și să se abțină de la susținerea oricăror încercări de interferență externă în alegeri.
În acest moment, maestrul celebrărilor liturgice pontificale proclamă extra omnes, ceea ce înseamnă că toate persoanele care nu fac parte din Conclav trebuie să părăsească Capela Sixtină. Rămân doar maestrul însuși și ecleziasticul desemnat să prezinte a doua meditație. Această meditație se concentrează asupra responsabilității grave care revine electorilor și asupra necesității de a acționa cu intenții pure pentru binele Bisericii Universale, avându-l doar pe Dumnezeu în fața ochilor lor (par. 52). După ce meditația a fost rostită, atât ecleziastul, cât și maestrul celebrărilor liturgice pontificale se retrag. Cardinalii electori recită apoi rugăciuni în conformitate cu Ordo Sacrorum Rituum Conclavis și îl ascultă pe Cardinalul decan (Cardinal Giovanni Battista Re), care îi întreabă dacă sunt pregătiți să treacă la vot sau dacă sunt necesare clarificări privind regulile și procedurile descrise în Universi Dominici Gregis.
Ce măsuri se iau pentru asigurarea confidențialității și prevenirea interferențelor externe?
Toate procedurile de alegere au loc exclusiv în Capela Sixtină din cadrul Palatului Apostolic al Vaticanului, care rămâne complet închisă până la încheierea alegerilor. Constituția apostolică a Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea subliniază necesitatea de a asigura un secret complet cu privire la tot ceea ce se întâmplă în timpul Conclavului și la orice are legătură directă sau indirectă cu alegerea Papei. Documentul detaliază toate măsurile de precauție pentru a garanta confidențialitatea și a preveni interferențele externe (par. 51-61). Pe toată durata procesului de alegere, Cardinalii electori trebuie să se abțină de la trimiterea de scrisori sau de la conversații, inclusiv de la apeluri telefonice, cu excepția cazurilor de extremă urgență. Aceștia nu au voie să trimită sau să primească mesaje de nici un fel, să primească ziare sau reviste de orice natură sau să urmărească emisiuni radio sau de televiziune.
Care este majoritatea necesară pentru alegerea Papei?
Pentru a alege în mod valid un nou Papă, este necesară o majoritate de două treimi din numărul electorilor prezenți. Dacă numărul total de electori nu este divizibil cu trei, este necesar un vot suplimentar (par. 62 din Universi Dominici Gregis). Dacă votarea începe în după-amiaza primei zile, va exista un singur buletin de vot. În zilele următoare, au loc două tururi de scrutin dimineața și două după-amiaza. Procedurile de vot sunt detaliate în Universi Dominici Gregis, inclusiv dispozițiile pentru electorii care nu se simt bine și care trebuie să voteze din camerele lor de la Domus Sanctae Marthae. După numărarea voturilor, toate buletinele de vot sunt arse.
Ce se întâmplă dacă nu se întrunește majoritatea necesară?
Dacă electorii nu ajung la un acord cu privire la un candidat după trei zile de vot neconcludent, se acordă o pauză de până la o zi pentru rugăciune, discuții libere între electori și un scurt îndemn spiritual din partea Cardinalului protodiacon (Cardinalul Dominique Mamberti). Votul se reia apoi, iar dacă nu are loc nici o alegere după alte șapte tururi de scrutin, se ia o nouă pauză. Acest proces se repetă după alte șapte scrutine nereușite. În acest moment, Cardinalul camerlengo se va consulta cu Cardinalii cu privire la cum să procedeze. Este important de remarcat faptul că articolul 75 din Universi Dominici Gregis a fost modificat prin motu proprio emis de Papa Benedict al XVI-lea la 26 iunie 2007, care a restabilit regula tradițională care necesită o majoritate de două treimi a electorilor prezenți pentru o alegere validă a noului Suveran Pontif. Această regulă a fost, de asemenea, confirmată în motu proprio emis de Papa Benedict al XVI-lea la 25 februarie 2013, care a specificat că voturile trebuie calculate pe baza electorilor prezenți și votanți.
Ce se întâmplă imediat după alegerea unui nou papă?
După ce a avut loc alegerea, ultimul dintre Cardinalii diaconi îi cheamă în Capela Sixtină pe secretarul Colegiului Cardinalilor și pe maestrul celebrărilor liturgice pontificale. Decanul Colegiului, în numele tuturor alegătorilor, cere consimțământul candidatului ales cu următoarele cuvinte: „Acceptați alegerea dumneavoastră canonică drept Suveran Pontif?” După primirea consimțământului, el întreabă apoi: „Cu ce nume doriți să fiți chemat?” Funcțiile de notar, cu doi ofițeri de ceremonii ca martori, sunt îndeplinite de maestrul celebrărilor liturgice pontificale, care redactează documentul de acceptare și înregistrează numele ales.
Din acest moment, candidatul ales dobândește autoritate deplină și supremă asupra Bisericii Universale. Conclavul se încheie imediat în acest moment. Cardinalii electori îi aduc apoi omagiu și promit supunere Papei nou ales, și se aduc mulțumiri lui Dumnezeu. Cardinalul protodiacon anunță apoi credincioșilor alegerea și numele noului Suveran Pontif cu celebra replică: „Annuntio vobis gaudium magnum; Habemus Papam”. Imediat după aceea, noul Papă dă binecuvântarea apostolică Urbi et Orbi din loggia Bazilicii San Pietro. (UDG pp. 87-91) Ultimul pas necesar este ca, după ceremonia solemnă de inaugurare a pontificatului și într-un interval de timp adecvat, noul Papă să ia în mod oficial în posesie Arhibazilica Patriarhală San Giovanni in Laterano, conform ritului prescris.
