Papa Francisc reformează „Școala Nunțiilor”
15.04.2025, Vatican (Catholica) - Într-un nou chirograf intitulat „Ministerul petrin”, Papa Francisc a actualizat parcursul de formare pentru studenții Academiei Pontificale Ecleziastice, cunoscută sub numele de Accademia, care, de peste 300 de ani, a format „generații de preoți care și-au pus vocația în slujba ministerului petrin, servind în reprezentanțele pontificale și în Secretariatul de Stat”. Noul program academic își propune să ofere o formare „solidă” și „continuă” pentru a permite reprezentanților papali să își îndeplinească misiunea diplomatică în țările din întreaga lume și să facă față provocărilor unei lumi în continuă schimbare, asigurând astfel că trăsăturile „fundamentale” precum „ascultarea atentă, mărturia, abordarea fraternă și dialogul” vor fi mereu prezente în cei care servesc în Nunțiaturi.
Această reformă este concepută în primul rând pentru studenții Academiei, chiar mai mult decât pentru instituția în sine, vizând prin mici schimbări și ajustări întărirea exercitării „darului preoției” pentru cei chemați la „efortul constant de a aduce apropierea Papei față de popoare și Biserici”. „Scopul”, potrivit unei declarații a Sfântului Scaun, „este de a oferi studenților – preoți tineri din Dieceze din întreaga lume – o pregătire completă și adecvată pentru misiunea diplomatică încredințată lor de Sfântul Scaun.” Declarația continuă explicând că „programul de formare propus pentru viitorii reprezentanți pontificali combină abilitățile teoretice cu o abordare practică și un stil de viață capabil să asigure o înțelegere profundă a dinamicilor complexe ale relațiilor internaționale.”
Această decizie „face parte dintr-o viziune mai largă de actualizare și îmbunătățire a studiilor ecleziastice, în conformitate cu standardele internaționale caracteristice învățământului superior.” Itinerariul de formare conturat pentru viitorii reprezentanți pontificali combină abilitățile teoretice cu o metodă de lucru și un stil de viață capabil să garanteze o înțelegere profundă a dinamicilor complexe ale relațiilor internaționale, explică nota Sfântului Scaun. Și evidențiază, printre principalele noutăți ale chirografului, înființarea Academiei ca Institut „ad instar Facultatis” pentru studiul Științelor Diplomatice; adică „Academia Pontificală Ecleziastică a fost reconfigurată ca un Institut de formare academică superioară în domeniul științelor diplomatice”. Această decizie, se continuă, „face parte dintr-o viziune mai largă de actualizare și consolidare a studiilor ecleziastice în conformitate cu standardele internaționale ale învățământului superior.”
Prin această reformă, Academia „va conferi diplome academice de ciclu II și III în științe diplomatice, care includ studii în discipline precum dreptul, istoria, politica și economia, precum și în limbile utilizate în relațiile internaționale și în domenii de studiu relevante.” Mai în detaliu, documentul papal explică faptul că „se va acorda atenție pentru ca programele de instruire să fie strâns legate de disciplinele ecleziastice, de practica Curiei Romane, de nevoile Bisericilor locale și, mai larg, de activitatea de evanghelizare, de activitatea Bisericii și de relația sa cu cultura și societatea umană.” Potrivit Papei Francisc, acestea sunt „elemente constitutive suplimentare ale activității diplomatice a Scaunului Apostolic și ale capacității sale de a acționa, de a media, de a depăși barierele și astfel de a dezvolta căi concrete de dialog și negociere pentru garantarea păcii și libertății religioase pentru toți credincioșii și a ordinii între națiuni.”
În februarie 2020, Papa Francisc a intervenit în programul de formare al Academiei Ecleziastice, stipulând printr-o scrisoare că programa trebuie să includă „un an dedicat în întregime serviciului misionar” în Bisericile din Asia, Africa și America Latină – un fel de „ucenicie” pentru a lărgi cunoașterea diferitelor realități ecleziale din lume și pentru a descuraja orice tentație de carierism. În același spirit, prin noul chirograf, Sfântul Părinte oferă instrucțiuni suplimentare pentru cei care rămân „ochiul vigilent și lucid al Succesorului lui Petru pentru Biserică și lume”, chiar și în momentele în care pare că „umbrele răului pătrund în fiecare acțiune cu confuzie și neîncredere.”
Diplomații papali, subliniază Pontiful, desfășoară „o activitate pastorală care reflectă spiritul lor preoțesc, calitățile lor umane și abilitățile lor profesionale”. În plus, „misiunea încredințată diplomaților Papei include reprezentarea lui în fața autorităților publice,” ceea ce „manifestă exercitarea efectivă a acelui drept firesc și independent de delegare, care este, de asemenea, un element al oficiului petrin și a cărui exercitare trebuie respectată conform regulilor dreptului internațional, de bază pentru viața comunității națiunilor.” În vremea noastră, Sfântul Părinte spune că „este clar că acest serviciu nu mai este limitat la acele țări unde prezența Bisericii este de lungă durată prin predicarea Evangheliei, ci este desfășurat și în locuri unde este o comunitate nouă și în creștere, sau în forumuri internaționale unde, prin reprezentanții săi, Scaunul lui Petru urmărește îndeaproape dezbaterile, evaluează argumentele și, în lumina dimensiunii sale etice și religioase specifice, propune o evaluare a marilor probleme ce privesc prezentul și viitorul familiei umane.”
Prin urmare, „nu este vorba doar de a oferi o educație academică și științifică de înalt nivel, ci de a asigura că activitatea lor va fi eclezială, chemată în mod necesar să se angajeze cu realitatea lumii noastre, «mai ales într-o vreme ca a noastră, marcată de schimbări rapide, constante și profunde în domeniile științei și tehnologiei»”, spune Papa, citând propria constituție apostolică Veritatis Gaudium. Și astfel, Pontiful spune: „Nu este suficient să dobândească doar cunoștințe teoretice, ci este necesar să dezvolte o abordare a muncii și un stil de viață care să le permită să înțeleagă dinamica profundă a relațiilor internaționale și să fie respectați pentru modul lor de a se raporta la aspirațiile și dificultățile cu care trebuie să se confrunte o Biserică din ce în ce mai sinodală”.
