Cateheza „Sfânta Familie, centrul familiei creștine” în parohia Haieu – Băile „1 Mai”
30.12.2024, Oradea (Catholica) - „Sfânta Familie, centrul familiei creștine” a fost tema la care familii de diferite vârste, dar și tineri care se pregătesc de căsătorie, au avut prilejul să mediteze Crăciunul din acest an, în cadrul unei întâlniri organizată de parohia greco-catolică „Nașterea Maicii Domnului” din Haieu – Băile „1 Mai”. Acestea au avut ocazia de a petrece o duminică în familia extinsă a comunității, participând la Sfânta Liturghie celebrată de pr. Ștefan Madarasi, la meditațiile susținute de pr. Francisc Lăcătuș, superior al Centrului „Don Orione” Oradea și să ia prânzul împreună. Un prilej cu totul deosebit al fiecărui participant a fost acela de al reconcilierii în scaunul de Spovadă pentru a trăi cu adevărat Crăciunul.
Invocând harurile Spiritului Sfânt, pr. Lăcătuș a susținut aceste cateheze pornind de la Cartea Neamului lui Isus, din Evanghelia duminicii premergătoare sărbătorii Nașterii Domnului, pentru a sublinia faptul că nu provenim din familii perfecte, dar tot ceea ce Sfânta Familie a trăit ne învață ce înseamnă într-adevăr a fi o familie. Pentru a putea înțelege aceasta este nevoie întâi de toate să fim sinceri cu noi înșine și cu cei de lângă noi. „Sincer (lat. sine cera), în fața lui Dumnezeu, a lui Isus Cristos, fără a ascunde umbrele noastre, păcatele noastre. Persoana sinceră cu sine însăși este sinceră și cu Dumnezeu.” O propunere sinceră în lumina Evangheliei este să iubim tot ceea ce avem într-un mod nou: „Iubește ceea ce ai, spunea Sfântul Augustin, tot ceea ce Bunul Dumnezeu ți-a dăruit!” Într-o societate care adesea funcționează după principiul „folosește și aruncă”, este necesar să iubim familia pe care o avem într-o lumină nouă. Suntem chemați în acest sens „să arătăm iubirea noastră celor de lângă noi într-un mod nou, să facem în așa manieră încât zi de zi să îi arătăm celui de lângă noi aceasta. Iubirea nu se pune la colț, iubirea trebuie să o demonstrezi în fiecare zi, acolo unde te afli”.
Un exemplu elocvent este Sfântul Iosif, tatăl purtător de grijă a lui Isus. El a avut în grijă comorile de preț cele mai de preț ale lui Dumnezeu – pe Fiul Său, Isus, și pe Sfânta Fecioară Maria. Dincolo de a fi un basm, cum poate să ni se pară nouă astăzi, trebuie să ne imaginăm cât de greu i-a fost lui. Un om drept, arătat cu degetul de societate, care a acționat ascultând Cuvântul lui Dumnezeu. Conceptul de «reziliență», despre care se vorbește curent astăzi, putem spune că a început tocmai cu Sf. Iosif – a spus pr. Francisc Lăcătuș la întâlnire. De ce? Pentru că reziliență înseamnă de fapt a răspunde la toate intemperiile vieții, acționând (…) a nu ne speria de ceea ce înseamnă încercarea. Sfântul Iosif a un mesaj, a ascultat și a acționat, încrezându-se întru totul Cuvântului Lui Dumnezeu. El a trăit și în condiții mizere, dar era fericit lângă Isus și Maria. De asemenea, tăcerea Sfântului Iosif din Noul Testament, ne arată importanța de „a-l asculta pe cel de lângă noi, care nu înseamnă doar a-l/o auzi, ci a percepe chiar și tăcerea lui/ei, modul lui/ei de a face, adică a fi în întregime prezent(ă)”.
„Oare cât iubesc eu cu adevărat familia mea și cât reușesc eu să acționez în numele iubirii față de persoanele pe care Domnul le-a pus în viața mea?”, a fost întrebarea la care fiecare participant a avut prilejul să mediteze în mod pentru a putea oferi un cadou sincer, din inimă, lui Isus cel nou născut de Crăciun și propriei vieți. Prezența unor familii vârstnice ale comunității și mărturia iubirii care dăinuie anilor, au fost izvor de inspirație pentru cei prezenți care au reflectat și împreună, în cadrul discuțiile pe grupuri, asupra mai multor aspecte, dar mai ales asupra momentelor în care au simțit sprijinul Sfintei Familii din Nazaret și a caracteristicilor care disting familia creștină. Înțelegând ceea ce este cu adevărat important în interiorul lor, familiile au avut prilejul să adreseze întrebări părintelui predicator, care i-a invitat la final să își ia angajamentul de a reconsidera cât este de frumos să iubim ceea ce avem: „Să mulțumim Domnului pentru darul vieții și pentru toate persoanele pe care le avem lângă noi, pentru că timpul trece cu repeziciune peste noi… și iată cât este de frumos să ne bucurăm de fiecare clipă pe care o avem alături de ceilalți!”.
Prezent la eveniment, pr. Mirel Demian, de la parohia „Fericitul valeriu Traian Frențiu” din cartierul Tineretului – Oradea, a vorbit celor prezenți despre ideile principale ale Întâlnirii Naționale a Operatorilor pentru Pastorația Familiilor care s-a desfășurat în acest an la Timișoara, ca pregătire pentru Întâlnirea Națională a Familiilor care va avea loc anul viitor la Oradea. Pentru a marca prezența în această parohie, închinată vizitei Sfântului Papa Ioan Paul al II-lea în România, pr. Francisc Lăcătuș a purtat la această întâlnire relicva Sf. Papă, care sublinia în întreg magisteriul său importanța familiei creștine prin care Fiul unul-născut, Dumnezeu din Dumnezeu, Luminã din luminã, a intrat în istoria oamenilor (Cf. Îndemnul apostolic Familiaris consortio). „Prin întrupare, Fiul însuși al lui Dumnezeu s-a unit, într-un fel, cu orice om. A lucrat cu mâini omenești, a iubit cu inimă omenească. Născut din Maria Fecioara, s-a făcut cu adevărat unul dintre noi, asemănător nouă întru toate, afară de păcat.” Astfel de întâlniri se doresc a fi organizate și pe viitor, ca momente deosebite pentru comunitatea de aici și în general pentru Biserică, cale a familiei creștine. (Parohia greco-catolică Haieu – Băile „1 Mai”)
