Comemorarea „Nopții arestărilor” în Catedrala din Cluj
31.10.2022, Cluj (Catholica) - Duminică, 30 octombrie 2022, prin celebrarea solemnă a Sfintei Liturghii, de către Preasfinția Sa Claudiu, Păstorul Eparhiei de Cluj-Gherla, s-a comemorat „Noaptea Arestărilor” Episcopilor greco-catolici martiri și mărturisitori, la Catedrala „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca. A urmat un Parastas de pomenire pentru Mons. Tertulian Langa – cu ocazia centenarului nașterii sale – mărturisitor al credinței care, după mai bine de 16 ani de închisoare sub regimul comunist, și, după ieșirea la lumină a Bisericii Române Unite a celebrat, duminică de duminică, în Catedrala greco-catolică din Cluj, mărturisind cu putere credința, speranța și înflăcărata dragoste a generației catacombelor. După rugăciune, Gelu Hossu, președinte al Asociației „Cardinal Iuliu Hossu”, a rememorat în câteva cuvinte „Noaptea arestărilor” Episcopilor greco-catolici martiri și mărturisitori.
La masa Sf. Altar, împreună cu Episcopul eparhial, au concelebrat: pr. Vasile Tofană SJ, Vicar general, pr. Daniel Avram, din curia episcopală, pr. Anton Crișan, rector al Catedralei, pr. Cristian Langa, profesor și formator la Seminarul Teologic eparhial – fiul părintelui Tertulian -, pr. Teodor Lazăr și pr. Lucian Ivan, precum și pr. dc. Ovidiu Marișca, cancelar eparhial. Răspunsurile liturgice le-au dat studenții Seminarului Teologic eparhial „Sf. Ioan Evanghelistul” din Cluj-Napoca. Au participat surori ale Congregației Maicii Domnului, surori ale Ordinului „Sfântului Vasile cel Mare” și, în număr mare, credincioși. În cuvântul de învățătură la Sfânta Liturghie a Preasfinției Sale Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, acesta a spus: „Suntem în momente intense care ne aduc aminte de viața noastră de astăzi cu Dumnezeu, dar ne conectează și cu înaintașii noștri, cu cei care, înainte de noi, și-au mărturisit credința în momente grele și care au făcut ca noi, astăzi, să fim în această Catedrală, să putem celebra liber, să nu ne fie frică să ne mărturisim credința, să nu ne fie frică ca să spunem că suntem credincioși greco-catolici.”
Ierarhul a reamintit că au existat vremuri în care era dificil a mărturisi credința, a recunoaște apartenența la Biserica Greco-Catolică. Pentru a descoperi, în lumina credinței, înțelesul acelui timp, Preasfinția Sa a invitat credincioșii la meditarea Evanghelia duminicii a 23-a după Rusalii, a Bogatului nemilostiv (Lc 16, 19-31), în care „este vorba de un bogat care stă la o masă bogată, plină de toate bunătățile, și, de un sărac, Lazăr, care stă mai jos, la intrarea casei, și care vede acel banchet și ar vrea să se sature măcar cu ceea ce cade de la masa bogatului, dar nu reușește, fiindcă nimeni nu îi dă nici măcar resturile. Avem și un alt banchet, în viața veșnică de această dată, fiindcă a fi în sânul lui Avram, era interpretat și în Vechiul Testament, și de către noi, prin a sta la banchetul lui Dumnezeu în fericirea veșnică – avem deci un alt banchet, în care lucrurile se arată așa cum sunt cu adevărat.”
A continuat: „De ce este și mai important în aceste zile să ascultăm această evanghelie? Fiindcă ne aducem aminte de momentul în care Episcopii noștri, preoții noștri, călugării, călugărițele, credincioșii și credincioasele noastre au fost puși în fața unei alegeri, au fost puși să aleagă între două banchete: între banchetul acestei lumi, care este similar cu banchetul bogatului și banchetul lui Dumnezeu, care de multe ori în această lume se vede ca un «non banchet»”. A spus: „Cum să ne gândim că Lazăr este la banchetul lui Dumnezeu, atunci când stă la poarta bogatului? Cum să ne gândim că Episcopii noștri, arestați noaptea, la fel ca Isus, sunt la banchetul lui Dumnezeu, atunci când stau în întunericul închisorii? Cu toate acestea, ceea ce este important este să vedem că ceea ce ni se pare într-un fel în această viață, se revelează invers dincolo: am putea spune că vedem în oglindă lucrurile aici, pe pământ. Dacă cel sărac care ultimul, nefericit, adevărata realitate se arată în viața veșnică.”
„Ne putem întreba: oare vom reuși să facem ceea ce au făcut Episcopii și toți ceilalți mărturisitori și Mons. Tertulian Langa și atâția alții împreună cu el: să repete în felul lor crezul Episcopului Iuliu Hossu: «Credința noastră este viața noastră»?” A încredințat: „Noi, iubiți credincioși, suntem deja la banchetul bucuriei. Noi, toți cei care suntem aici, sau la alte Liturghii, în aceste clipe sau în această duminică, noi deja mărturisim prin prezența noastră banchetul bucuriei, banchetul lui Dumnezeu! Avem un banchet la care suntem invitați și suntem deja în sânul lui Avram. Noi pregustăm ceea ce vom trăi. De aceea, este extrem de important să ne aducem aminte că la această Sfântă Liturghie, noi ne cuminecăm cu iubirea lui Dumnezeu. Primim iubirea lui Dumnezeu și trebuie să o dăm mai departe. Trăim la banchetul bucuriei, ne bucurăm la acest banchet al bucuriei care este Sfânta Liturghie și trebuie să ne aducem aminte că suntem Familia lui Dumnezeu. Și, dacă vedem pe cineva nevoiaș, flămând, însetat, să ne aducem aminte de acest banchet al bucuriei. Fiindcă, la Judecata de apoi, Isus ne va întreba pe fiecare dintre noi dacă atunci când l-am văzut, în frații și surorile noastre: flămând, însetat, dezbrăcat, bolnav, am fost lângă El.”
Preasfinția Sa Claudiu a încheiat relevând învățătura pildei și a comemorării Nopții arestării: „Avem, în această lume, iubiți credincioși, toate lucrurile de care avem nevoie pentru a participa la banchetul vieții veșnice. Singurul lucru care lipsește este libertatea noastră, dorința noastră, determinarea noastră de a spune «nu» acestei lumi și a-I spune «da» lui Dumnezeu. Și nouă, prin pilda de astăzi, Dumnezeu ne vorbește și nouă ne spune: «să nu uitați, nici de iubirea de Dumnezeu, nici de iubirea de aproapele. Suntem o mare familie, suntem la un mare banchet, totul este pregătit pentru noi, totul este un dar. Dacă am primit atât de mult, cum să nu dăruim și noi la rândul nostru? Dacă Dumnezeu ne-a dăruit și ne dăruiește încontinuu iubirea Lui, îndurarea Lui, cum să nu o dăm mai departe? E ca și cum am încerca doar să inspirăm fără să expirăm: ne sufocăm dacă nu dăruim iubirea lui Dumnezeu!”
„Exemplul Episcopilor noștri martiri, exemplul mărturisitorilor să ne fie călăuză și îndemn la curaj, la speranță. Să știm că lumea aceasta nu poate birui iubirea lui Dumnezeu! Nimic nu ne poate scoate din iubirea lui Dumnezeu. De aceea, să nu îl abandonăm niciodată, să cerem ajutorul Maicii Sfinte, așa cum au făcut-o și ei, și vom fi împreună cu ei, fericiți în sânul lui Avram. Așa să ne ajute Bunul Dumnezeu!”
