Gabriela Mitu-Bulăreanu: Portul popular bulgar din Cioplea și Popești-Leordeni. O analiză comparativă

09.03.2021, București (Catholica) - A apărut, în anul 2021, la Editura Sitech, din Craiova, cartea intitulată: „Portul popular bulgar din Cioplea și Popești-Leordeni. O analiză comparativă”, a autoarei Gabriela Mitu-Bulăreanu. Prin această lucrare științifică, Gabriela Mitu-Bulăreanu, un pasionat etnograf popular și membru al comunității catolice din Cioplea, urmărește să evidențieze evoluția culturii materiale a bulgarilor din Cioplea și Popești-Leordeni și continuă seria cercetărilor despre aceste două importante comunități catolice ale Arhidiecezei de București. Este nu doar o întreprindere necesară despre istoria și tradițiile pavlichienilor, dar și o valoroasă contribuție documentară pe tărâm etnografic a autoarei, prin conținutul informațiilor furnizate.

După cum se menționează în cuvântul înainte: „Gabriela Mitu-Bulăreanu a realizat, în etape succesive, ample cercetări etnografice, interviuri cu colecționari de costume, pe care le-a valorificat de-a lungul timpului, prin apariții la Radio Maria și publicații în reviste de profil. […] Autoarea, într-o încercare de sinteză, a ales ca metodă de cercetare științifică analiza comparativă, dar și metoda calitativă. În completarea celor două, a apelat și la metoda interviului. Studiul de față reprezintă varianta extinsă a cercetărilor deja publicate de către autoare, cărora li s-au adus substanțiale îmbunătățiri, adăugiri de natură a completa cercetările anterioare.”

Volumul este unul bilingv (român-englez) ce se desfășoară pe parcursul a 169 de pagini, conține 46 de planșe, cu descrierile aferente, fiind o cercetare de pionierat, întrucât autoarea apelează, în elaborarea lucrării, la arhive inedite, provenite din Bulgaria, precum: Muzeul Național din Pleven, arhiva parohiei catolice din Belene și deținători de costume populare care participă periodic la expoziții tematice. Totodată, sunt întrebuințate documente fotografice aflate în Muzeul de Etnografie „Neprajzi” din Budapesta, alături de cele prezente în fototeca mănăstirii Einsideln din Elveția, colecția arhiepiscopului Raymund Netzhammer, prelat care a domiciliat, vreme de un an, în satul Cioplea. Pozele deținute de persoane private – din Cioplea, Popești-Leordeni, Vinga, Dudești-Vechi, Malchika -, puse la dispoziția autoarei, spre publicare, completează fericit acest volum.

După cum notează autoarea: „comparația cu actualul costum al populației pavlichiene din Bulgaria relevă diferențe majore [față de cel din Cioplea și Popești-Leordeni-n.n.], atât prin structură, cât și croială și coloristică. Diferența rezidă din faptul că, la 1823, în contextul mișcărilor de emancipare de sub jugul otoman, Luigi Bonauguri și Giuseppe Molajoni, reprezentanții spirituali ai acestei minorități confesionale din Bulgaria și Valahia, propun o uniformizare a costumelor utilizate de populația catolică, având drept model costumele inspirate de cele grecești, purtate de membrii Eteriei, ceea ce a dus la alterarea completă a elementelor comune”. În cadrul secțiunii finale a cărții, sunt prezentate o serie de poze, provenite din arhive fotografice particulare, prin care se evidențiază costumele populare purtate în cele trei zone locuite de bulgari catolici: Bulgaria de Nord (Dieceza de Nicopole), împrejurimile Bucureștiului (Cioplea și Popești-Leordeni, Arhidieceza de București) și Banatul românesc (Vinga și Dudeștii-Vechi, Dieceza de Timișoara). (text: Marius Oanță)