Omagierea Fericitului Iuliu Hossu, de 1 decembrie 2019, la Cluj
04.12.2019, Cluj (Catholica) - Ziua de 1 decembrie 2019, zi însorită de duminică, a fost prilej de sărbătoare și comemorare a făuritorilor Marii Uniri și la Cluj-Napoca. În prima parte a zilei celei de-a 101-a aniversări a Marii Uniri, Preasfinția Sa Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Gherla, cu un sobor de preoți, între care preoți vicari și consilieri eparhiali, diaconi și studenți seminariști, s-au rugat la statuia Episcopului Iuliu Hossu, vestitorul Marii Uniri și cel dintâi Cardinal al neamului românesc, fericit martir pentru credință, monument inaugurat în ajunul aniversării Centenarului Unirii, la 30 noiembrie 2018, în fața Catedralei greco-catolice Schimbarea la Față, în care și marele Arhiereu a slujit.
Au fost de față Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, ing. Ioan Aurel Cherecheș, prefectul jud. Cluj, reprezentanți ai Armatei Române, autorități locale și centrale, reprezentanți ai familiei Cardinalului Iuliu Hossu și un mare număr de credincioși. Rugăciunea a fost urmată de intonarea Imnului României, și apoi PS Florentin a evocat momentul de la 1 Decembrie 1918, când, în fața mulțimilor entuziaste, Episcopul Iuliu Hossu rostea „o doxologie sub inspirația momentului”, proclamând și consfințind „‘de acum înainte o Românie Mare, întemeiată pe dreptatea lui Dumnezeu și credința poporului Său’, cum răsuna glasul limpede al tânărului Episcop de Gherla, atunci la numai 33 de ani, pe Câmpul lui Horea de la Alba Iulia”.
Preasfinția Sa a continuat: „ne aflăm aici, în fața Catedralei Schimbarea la Față, biserica în care a păstorit primul Cardinal al neamului românesc și, putem spune, erou al națiunii, declarat fericit martir pentru credință în acest an, la 2 iunie. Timp de 18 ani a parcurs drumul, pe jos, cu bucurie, de la Episcopie la Catedrala lui ‘cea scumpă’, 18 ani de arhipăstorire, în care a învățat credincioșii nu numai prin cuvânt ci și prin exemplul și trăirea vieții sale. Dacă la 1 decembrie 1918 era aclamat de mulțimile de peste 100.000 de români adunați pentru a decide soarta poporului transilvănean, după doar 30 de ani, la 1 decembrie 1948, era înlăturat violent din funcția sa, și, împreună cu Biserica Greco-Catolică pe care o slujea, aruncat la periferiile istoriei, scos din memoria colectivă a poporului român”.
„A rămas, însă, la fel de iubitor față de popor și față de neam, deși cei care îl persecutau erau frați ai săi. I-a considerat frați până la sfârșit, privindu-i cu iubire, dar și cu dreptate, cerând repunerea în drepturi, conform Constituției, a Bisericii care era încă persecutată și răspunzând ferm în credință tuturor ispititorilor, cu acel moto care va rămâne înscris pe veci în sufletele noastre: ‘Credința noastră este viața noastră!'” Preasfinția Sa a continuat cu fermitate: „Biserica Greco-Catolică nu are de ce să își plece capul cu rușine în fața istoriei, dimpotrivă, Biserica Română Unită a pregătit drumul spre Marea Unire de la 1918, prin formarea umană, spirituală și culturală, a tuturor transilvănenilor, indiferent de confesiune, la lumina valorilor autentice ale iubirii față de Biserică și neam. ‘Școlile Blajului și Școala Ardeleană au aprins flacăra conștiinței de neam și a dezideratului unității naționale pe care vicisitudinile vremurilor nu au putut să o stingă’, scria foarte frumos Mircea Eliade”.
De aceea, „rădăcinile formării conștiinței naționale a poporului român din Transilvania trebuie căutate în ‘pământul sfânt al Blajului’, scria Nicolae Iorga. Iată de ce întâiul Cardinal al neamului românesc, care a plecat la Domnul la 85 de ani, fiind încă în arest la mănăstirea ortodoxă Căldărușani, descria itinerariul Marii Uniri spunând: ‘Dacă nu era Unirea de la 1700, nu era nici Marea Adunare de la Blaj din 1848, la care s-a strigat Noi vrem să ne unim cu țara, și fără acestea nu era nici Marea Unire de la 1918′”. Preasfinția Sa a adresat, cu acest prilej, și „un gând pios de recunoștință către făuritorii Marii Uniri, care nu sunt doar cei pe care astăzi îi omagiem, ci ne gândim la seria tuturor Episcopilor, începând de la Inochentie Micu și până la Cardinalul Iuliu Hossu”.
A încheiat cu un mesaj de mulțumire: „Aș dori să adresez un cuvânt de mulțumire instituției primarului urbei noastre și mă bucur că ne onorează cu prezența domnul primar Emil Boc, cel care acum un an a binevoit să ridice acest monument și, împreună, am avut bucuria de a-l binecuvânta. Este monumentul primului Cardinal și Fericit martir al Neamului Românesc, realizat foarte frumos de sculptorul Ilarion Voinea”. După aceste cuvinte, în timp ce se cânta Imnul Martirilor – care s-a cântat și în prezența Sfântului Părinte în ziua beatificării Episcopilor martiri, la 2 iunie 2019, la Blaj – primarul Clujului și Episcopul de Cluj-Gherla au așezat coroane de flori, în numele orașului și în numele Bisericii, în fața statuii Episcopului Iuliu Hossu, reprezentat ca vestitor al Marii Uniri, cu actul Rezoluției în mâna stângă și cu mâna dreaptă așezată pe piept, în semnul rugăciunii și al iubirii de neam și țară.
După depunerea de coroane de flori la statuia Cardinalului, a urmat Sfânta Liturghie arhierească în Catedrala Schimbarea la Față, cu imaginea Episcopului Iuliu Hossu așezată, în semn de cinstire, în fața sfântului altar. După sfânta jertfă liturgică, vocea fericitului Arhiereu vestitor al Unirii s-a făcut auzită, din nou, recitind Rezoluția Unirii „cu glas scăzut, dar cu neîmbătrânită dragostea de atunci [din 1 decembrie 1918]” – cum însuși afirmă în prețioasa înregistrare. În timp de încă răsunau în Catedrală memorabilele cuvinte de la Marea Unire, afară, pe toată strada Eroilor și în Piața Avram Iancu, clujenii s-au adunat pentru ceremonia oficială de Ziua Națională și pentru defilarea cu tehnică militară și de intervenție. S-a apreciat că numărul celor prezenți la festivitățile Zilei Naționale 2019, la Cluj, a depășit cifra de 100.000 – astfel, prin participare, „Alba Iulia din 1918” s-a mutat în această zi la Cluj, prin amploarea manifestărilor organizate de oficialitățile orașului.
Episcopul Iuliu Hossu a fost din nou omagiat și la încheierea programului Zilei Naționale, printr-o nouă proiecție – după recenta avanpremieră -, la Cinematograful „Victoria”, a filmului regizorului Nicolae Mărgineanu, „Cardinalul”. Sala cinematografului a fost plină la orele de după lăsarea întunericului, când în orașul animat încă de mulțime se aprindeau luminițele de Crăciun. Realizatori ai filmului s-au aflat în mijlocul spectatorilor și cu acest prilej, între ei regizorul Nicolae Mărgineanu, actorul Ovidiu Crișan de la Teatrul Național din Cluj și maestrul Cornel Țăranu, autorul coloanei sonore a filmului. Între spectatori au fost atât preoți ortodocși cât și preoți greco-catolici, membri ai familiei Cardinalului Iuliu Hossu precum și fii și nepoți de foști deținuți politici, greco-catolici și ortodocși, cum mai mulți dintre ei s-au prezentat, la final, la sesiunea de întrebări și răspunsuri, bogată în intervenții și care s-ar fi prelungit dacă în sală nu era programată o nouă proiecție.
Preasfinția Sa Florentin, fiind de față, a adresat spectatorilor câteva cuvinte, vorbind despre martiriu pe baza definiției date de Sf. Ioan Paul al II-lea: „martiriul este acea iubire pe care o are o persoană față de Dumnezeu, încât este mai presus de propria viață”. A amintit că în anul 1973, când s-a făcut publică numirea de Cardinal in pectore a Episcopului Iuliu Hossu, în Consistoriul de atunci, Sf. Papă Paul al VI-lea îl numea „Episcop daco-român de Cluj-Gherla, un far al fidelității în credință”. A descris, apoi, cum lumina acestui „far” s-a aprins și strălucește tot mai mult, printr-o înlănțuire, defel întâmplătoare, de evenimente. A dat exemplu, pentru anul 2019: „În 7-8 martie a fost deshumarea Cardinalului din Cimitirul Bellu – București; în 19 martie – la sărbătoarea Sfântului Iosif, patronul Eparhiei de Cluj-Gherla, a fost încheierea procesului de beatificare; și la 25 martie, de Bunavestire, a urmat anunțul vizitei Papei Francisc, cu beatificarea martirilor, la Blaj”.
Urmare a succesului filmului „Cardinalul”, de Nicolae Mărgineanu, la Cluj-Napoca, și mai ales datorită interesului deosebit manifestat de clujeni în seara Zilei Naționale a României, 1 decembrie 2019, Cinematograful Victoria (B-dul Eroilor nr. 51) a programat noi proiecții: sâmbătă, 7 decembrie 2019, de la ora 15; luni, 9 decembrie 2019, de la ora 17.30; miercuri, 11 decembrie 2019, de la ora 20. Biletele pot fi achiziționate de la casieria cinematografului sau online: www.cinemavictoria.ro/rezervari.
Imagini
