Libertatea greco-catolicilor: iat-o că nu-i
05.11.2003, Cluj-Napoca (Catholica) - Comitetul de iniţiativă care la 24 septembrie 2002 lansa Memorandumul către Statul român, prin care se cerea încetarea discriminării religioase la care este supusă Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, de către Statul Român prin exponenţii săi, a relansat campania afirmând: „Cu uimire şi regret constatăm că situaţia nu s-a schimbat ci a devenit mai explicită, intervenţia discriminatorie a Statului fiind evidentă.”
Urmează în apel: „Ne referim la ultimele cazuri ce se înregistrează în judeţele Maramureş (în localităţile Bogdan Vodă sau Şieu – unde greco-catolicii sunt împiedicaţi, cu implicarea directă a autorităţilor locale sau centrale, să-şi recupereze fostele biserici deşi acestea nu sunt folosite de majoritatea ortodoxă) şi Satu Mare (la Certeze şi la Săpânţa – localităţi unde greco-catolicii sunt împiedicaţi, cu concursul autorităţilor locale sau centrale, să-şi construiască noi biserici).” Precizăm că acest raport, tradus în diferite limbi de circulaţie internaţională, este adresat opiniei publice internaţionale şi a fost deja expediat unor instituţii sau personalităţi din întreaga lume.
„Un exemplu grăitor de tratare discriminatorie”, se continuă, „este cazul greco-catolicilor din Şieu care au fost evacuaţi, în mod brutal de trupe speciale ale Jandarmeriei, din biserica ce le-a aparţinut înainte de anul 1948 şi care nu este folosită de comunitatea ortodoxă pentru celebrări liturgice de circa 4 ani. Acest lucru se întâmplă în timp ce, în acelaş judeţ, la Bogdan Vodă, greco-catolicii au o Sentinţă definitivă, executorie şi irevocabilă emisă de Curtea Supremă de Justiţie, dar autorităţile nu au intervenit pentru a se respecta legea, iar sentinţa nu a fost aplicată nici până în prezent.”
„Împiedicarea practicării cultului, ameninţările, agresiunea asupra minoritarilor greco-catolici se ţin lanţ în România fapt ce determină o timorare în aşi exprima propriile convingeri de credinţă în mod liber. În acelaşi timp retrocedarea bunurilor este practic blocată. Autorităţile din România, nu numai că nu au elaborat un cadru legislativ echitabil, coerent şi nediscriminator în ce priveşte „restituirea bunurilor bisericeşti confiscate, în mod abuziv, în perioada comunistă”, ci, prin aprobarea Normelor Metodologice de Aplicare a Ordonanţei de Urgenţă nr. 94/2000, modificată prin Legea nr. 501/2002, au confirmat şi întărit modul discriminatoriu în care este tratată şi în prezent, Biserica Greco-Catolică în România. Prin aceast cadru legislativ nou creat, Biserica Greco-Catolică din România este explicit exceptată, în mod abuziv, de la restituirea lăcaşurilor de cult fără să se pomenească de vreo despăgubire în echivalent.”
Ideea Memorandumului a rămas aceeaşi: Statul român trebuie să repare nedreptatea. Dar din păcate, se spune în document: „Fără să asculte durerea noastră, Statul Român ignoră suferinţa acestei Biserici, tratându-ne cu aroganţă şi ironie. Acest lucru se poate demonstra prin faptul că autorităţile nici măcar nu au răspuns sesizărilor noastre, iar Domnul Ministru al Culturii şi al Cultelor insistă în a convinge opinia publică că este vorba doar de mici conflicte locale. În plus despăgubirile promise de acelaşi ministru, pentru construcţia de noi biserici greco-catolice din fonduri alocate de Stat nu s-au concretizat în nici un fel şi nu sunt semne că vreodată se vor concretiza.”
Drept urmare, Comitetul de iniţiativă adresează următorul apel forurilor internaţionale: „Cu deosebit respect Vă rugăm: ca rapoartele dumneavoastră despre România să privească şi această problemă a libertăţii religioase şi a retrocedării bunurilor bisericeşti confiscate abuziv; să interveniţi astfel încât să se înceteze discriminarea catolicilor de rit oriental în România, să fie respectate şi în această ţară, drepturile omului (în primul rând cel al proprietăţii şi al libertăţii religioase) aşa cum prevăd Tratatele şi Convenţiile internaţionale, la care România este, sau doreşte, să devină parte; să monitorizaţi atent România pe aceste probleme sesizate mai sus până la aplicarea lor de facto.”