Prima biserică românească edificată în Cluj îşi aniversează bicentenarul

08.07.2003, Cluj-Napoca (Catholica) - Parohia greco-catolică Bob din Cluj-Napoca, în colaborare cu Episcopia Română Unită de Cluj-Gherla, organizează manifestări cultural-spirituale ocazionate de împlinirea a 200 de ani de la edificarea bisericii Bob, prima biserică românească din Cluj.

Un comunicat emis de Departamentul pentru imagine şi relaţii cu mass-media al Episcopiei subliniază faptul că această biserică a fost confiscată în anul 1948, la scoaterea în afara legii a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică (BRU); a intrat din nou în patrimoniul BRU în anul 1995, retrocedată de bunăvoie de către Arhiepiscopia ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului. Prima Liturghie după retrocedare a fost celebrată în ziua de duminică, 2 iulie.

Manifestările dedicate bicentenarului se vor desfăşura în perioada 10-13 iulie 2003. Programul include o conferinţă cu tema „Episcopul Ioan Bob şi biserica lui din Cluj”, care va avea loc la Biblioteca Centrală Universitară Lucian Blaga, în data de 10 iulie, începând cu ora 17. Dintre invitaţii la conferinţă, în comunicat sunt amintiţi prof. dr. Alexandru Matei, prof. Ioan Chindriş, pr. prof. dr. Ioan Bota.

Programul include şi o reuniune corală, la biserica Bob, în data de 11 iulie, începând de la ora 18. Participă „Corala Universitară”, Corul „Magnificat” al Catedralei greco-catolice Schimbarea la Faţă, Corul „Angeli” al bisericii gazdă. Manifestările se vor încheia cu Sfânta Liturghie arhierească oficiată în biserică de PS Florentin Crihălmeanu, Episcop eparhial de Cluj-Gherla, duminică, 13 iulie, de la ora 10.

Cu ocazia acestui eveniment, sub grija pr. paroh Nicolae Ţap, s-au editat cărţi poştale aniversare şi o broşură cu istoria bisericii Bob. În broşură se arată faptul că ideea construirii unei biserici româneşti în Cluj-Napoca, oraş închis pentru români, s-a născut cu mult înainte de anul 1800. Concretizarea acestei idei a apărut imediat ce comerciaţii greci ortodocşi au construit o bisericuţă în afara cetăţii – actualmente pe str. Bisericii Ortodoxe. Ţinând cont de situaţie, Episcopul Ioan Bob a hotărât construirea bisericii din Cluj.

Biserica s-a zidit lângă casa unde locuia Episcopul când venea la Dietă, sub pretextul unui magazin de bucate: „…numai după ce peste acest grânar s-a aşezat turnul, frumos alcătuit, acoperit cu aramă veritabilă şi încununat cu o grăitoare cruce, s-a făcut declaraţia publică că în mijlocul Clujului este o biserică românească”, relatează pr. Nicolae Ţap în broşură.

Apariţia bisericii nu a fost pe placul conducătorilor Clujului şi nici al clujenilor, în majoritate maghiari, căci însemna existenţa aici a unui centru religios şi cultural românesc. Autoritatea Episcopului Ioan Bob şi insistenţele secretarului Guvernului Transilvaniei, Mihail Orosz (Rus), român greco-catolic, au învins în această atmosferă ostilă. Astfel, la sfârşitul lunii iulie 1803, la numai 4 ani de la începerea lucrărilor, românii greco-catolici aveau în sfârşit în Cluj o biserică, cu hramul Învierea Domnului.