Vizite pastorale în protopopiatul Rodna – Năsăud și Runcu-Salvei
03.09.2015, Cluj (Catholica) - În Sărbătoarea Tăierii capului Sf. Ioan Botezătorul, zi de post și rugăciune pentru Biserică, sâmbătă, 29 august 2015, Episcopul de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, a vizitat parohii din protopopiatul Rodna. Primul popas a fost la Năsăud. Parohie veche de peste trei secole înființată din timpul unirii cu Roma, parohia greco-catolică din Năsăud a fost redeschisă în 1 septembrie 1992 și se află în grija pr. Login Ioan Ceuca, administrator parohial, alături de care slujește pr. Teofil Bembea, vicar parohial, citim în materialul de pe EparhiaClujGherla.ro.
După ce, vreme de mai mulți ani, programul liturgic s-a desfășurat în fosta popicărie a orașului, din anul 2000 a început construirea unei noi biserici, în vecinătatea Casei de Cultură din centrul orașului. În fața acestui sfânt lăcaș dedicat Înălțării Domnului, păstorii parohiei împreună cu credincioșii au întâmpinat Ierarhul de Cluj-Gherla. Sfânta Liturghie a sărbătorii a fost celebrată apoi în biserică de către PS Florentin, pr. Nicolae Jarda, protopop de Rodna, pr. Login și pr. Teofil, răspunsurile liturgice fiind date de studenți teologi și de enoriași.
În predică, PS Florentin a prezentat sărbătoarea, „o sărbătoare împreunată cu post și rugăciune”. „Ce ne învață Evanghelia despre tăierea capului Sf. Ioan, pe noi, cei de astăzi, recitind evenimente de peste 2000 de ani: adeseori și în lumea de azi tentația spre așa-zisa libertate este foarte mare și frica de oameni este mult mai mare decât frica de Dumnezeu. Frica față de onoarea pe care o avem, frica pentru puterea pe care o avem prin funcțiunile la care ținem este mai mare, din nefericire, decât frica de Dumnezeu. Preferăm să devenim sclavii acestei lumi decât să fim slujitori ai lui Dumnezeu.”
„Nu este vorba despre o frică ce blochează sau constrânge, ce apasă sau izolează pe om, ci este acea reverență cu care te apropii de un părinte pe care îl iubești, la care nu poți merge cu țigara aprinsă și cu pantaloni scurți pentru că-ți este rușine, ci mergi cu capul plecat, făcând o închinăciune. Acest Părinte este Dumnezeul nostru iar frica vine tocmai pentru a pregăti iubirea, pentru că El este mult milostiv, îndelung-răbdător și iubitor de oameni. Spune Sf. Ioan Scărarul: ‘prima treaptă a apropierii de Dumnezeu este teama iar ultima treaptă este iubirea’, dar fără acea teamă reverențială greu se poate ajunge la iubire adevărată – nu o iubire sentimentală, nu simplu sentiment declarativ, ci iubirea trăită.”
În încheiere credincioșii au primit, fiecare, binecuvântarea arhierească și câte o iconiță, ocazie de a schimba și câteva cuvinte cu Păstorul eparhial. În aceeași după-amiază, s-a făcut un popas de rugăciune la Spitalul orășenesc „Dr. George Trifon” din Năsăud, unde PS Florentin și pr. protopop Nicolae au fost întâmpinați de pr. Claudiu Sorășan, capelan la spital și administrator parohial la Runcu-Salvei. În capela spitalului a urmat un timp de rugăciune pentru bolnavi, în prezența personalului sanitar și a preotului ortodox, care împreună cu cel greco-catolic se preocupă de sănătatea sufletească a bolnavilor într-o atmosferă ecumenică, de colaborare. PS Florentin a fost condus apoi în câteva saloane pentru a oferi bolnavilor încurajare și binecuvântare.
Pr. Claudiu Sorășan a fost gazda și pentru vizita care a urmat, primindu-l pe Episcopul eparhial la mica biserică monument istoric, cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, din Runcu-Salvei, alături de credincioșii acestei localități montane. Este o bisericuță din lemn ce a fost adusă aici în 1757. După primirea Episcopului și oficierea Vecerniei în biserică, PS Florentin a mulțumit lui Dumnezeu pentru rugăciunea „în această frumoasă biserică – monument istoric din secolul al XVIII-lea, care ne amintește de începuturile Bisericii noastre și pe care trebuie să-l păstrăm cu bucurie și cu vrednicie ca pe o tradiție a înaintașilor noștri”.
Preasfinția Sa a vorbit despre frumusețea Creației, „darul lui Dumnezeu pentru noi”, frumusețe care poate fi admirată în mod special în pitorescul ținut de la Runcu-Salvei. „Noi am primit de la Dumnezeu nu numai natura, ci și tezaurul pe care-l purtăm în noi, scânteia divină pe care El a pus-o, pentru ca la ceasul rânduit să ne putem prezenta cu candelele aprinse să-i ducem bogăția pe care ne-a dat-o la ceasul cercetării (cf. pildei evanghelice cu talanții). Dumnezeu ne cheamă să înmulțim darul pe care l-a sădit în noi, darul minunat al sufletului uman care ne apropie de El, care ne aseamănă cu Dumnezeu. Chipul îl mai avem, dar asemănarea am pierdut-o și trebuie să o recuperăm în această viață – după cum ne spune și Sf. Maxim mărturisitorul”.
Părintele paroh a mulțumit Preasfinției Sale Florentin și pr. protopop Nicolae, pr. Login și tuturor celor care au venit la rugăciune. A ținut să precizeze că de curând a reactivat în parohia Runcu-Salvei Reuniunea Mariană, cu 14 membri. Biserica din Runcu-Salvei, pictată în întregime, păstrează nealterată amprenta strămoșilor deoarece nu a fost încălzită pe timp de iarnă, ceea ce a dus la o bună conservare a culorilor. Ea a fost pictată în mai multe etape: în 1760, 1784 (pictura murală din absida altarului), la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Sunt adăpostite aici multe icoane vechi, lucrări valoroase din punct de vedere artistic.
Prezentând lăcașul de cult, în care se află și o mică expoziție de cărți bisericești în limba română vechi de sute de ani, pr. Claudiu a oferit și câteva detalii despre pictură: „pe boltă se află o reprezentare a lui Aron despre care cercetătorii afirmă că este un unicat în Europa”. În picturi sunt îmbinate scene din Vechiul Testament, precum Cain și Abel, Izgonirea din Rai ș.a., cu reprezentarea unor pilde evanghelice, între care Femeia Samarineancă, Duminica Tomii, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul, Intrarea în Ierusalim, Învierea lui Lazăr, Judecata de Apoi. „Bisericuța este în întregime acoperită cu astfel de reprezentări, deoarece prin imagini, credincioșii care nu știau carte, ‘citeau’ Scripturile. Avem aici o bogăție fără de margini pentru că ea reprezintă trecutul, prezentul și viitorul nostru. De aceea suntem obligați să o păstrăm, să o îngrijim și să o oferim mai departe celor care vor veni”.