Sfinţirea bisericii Buna Vestire din Bistriţa
21.10.2014, Cluj (Catholica) - În prezenţa a peste două mii de credincioşi, PS Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Gherla, împreună cu PS Alexandru Mesian, Episcop de Lugoj, au celebrat, duminică, 12 octombrie 2014, ceremonia sfinţirii bisericii greco-catolice Buna Vestire din centrul municipiului Bistriţa şi Sfânta Liturghie arhierească. Au concelebrat la masa altarului amenajat pe un podium, în faţa bisericii, pr. Ioan Frişan, protopop de Bistriţa şi coordonator al lucrărilor de construcţie a bisericii, şi zeci de preoţi şi protopopi din întreaga Biserică Română Unită cu Roma, aflăm de pe BRU.ro.
La eveniment au participat autorităţi locale şi centrale şi reprezentanţii cultelor creştine din Bistriţa. În procesiunea de dinaintea sfinţirii bisericii, Episcopii, preoţii, pastorii şi o parte dintre credincioşi au mers pe jos de la biserica evanghelică – în care, prin bunăvoinţa gazdelor, pentru o perioadă de timp, s-au celebrat Sfintele Liturghii greco-catolice – şi până la biserica Buna Vestire, unde, după citirea şi semnarea Hrisovului de către cei în drept, s-a făcut sfinţirea şi binecuvântarea solemnă a sfântului lăcaş.
Pentru acest moment au fost primite, de la Ordinul Fraţilor Minori Conventuali (Franciscani) din Padova, Italia, moaştele Sfântului Anton, şi, din Cascia, au sosit moaştele Sfintei Rita. În parohia Buna Vestire s-a adus de-a lungul timpului o cinstire deosebită celor doi mari sfinţi ai Bisericii Catolice, şi de acum înainte, în biserică, un ostensoriu va expune spre venerare o fărâmă de os din trupul Sfântului Anton de Padova. În cuvântul de învăţătură, PS Florentin a mulţumit credincioşilor veniţi din toate colţurile Eparhiei: „Vă mulţumesc tuturor pentru că aţi venit la acest eveniment – ‘piatră de temelie şi istorie’ pe care astăzi o scriem la Bistriţa.”
„Rodul muncii care se vede este şi rodul rugăciunii începătorilor: Mons. Grigore Zegrean, prelat papal, care, cu multă dăruire, a continuat în timpul persecuţiei munca înaintaşilor alături de ceilalţi preoţi, şi în 1994 a binecuvântat, cu aprobarea Arhiereului nostru de vrednică amintire George Guţiu, piatra de temelie la acest locaş, cum s-a auzit în momentul citirii Hrisovului aşezat acum în masa altarului”.
Ierarhul de Cluj-Gherla a meditat apoi fragmentul evanghelic al duminicii, parabola semănătorului, în care sămânţa divină este Cuvântul lui Dumnezeu. „Ne putem întreba de ce este neatent Semănătorul atunci când aruncă sămânţa în locurile cu piatră sau cu spini, de ce nu aruncă numai în pământul bun? Este din prea marea milă a lui Dumnezeu cu fiecare dintre noi, căci pământul din sufletul nostru nu este întotdeauna bun, este uneori şi pietros şi buruienos, dar Mântuitorul seamănă şi atunci Cuvântul Său, cu generozitate şi cu milă, pentru că aşteaptă rodul la ceasul potrivit”.
Pr. Frişan a prezentat lucrările de construire a bisericii: „Primele celebrări liturgice s-au făcut după sfinţirea capelei de la demisol (cu 150 de locuri), în 1998, iar din 20 decembrie 2009, prin binecuvântarea PS Florentin, programul liturgic s-a mutat în biserică, a cărei capacitate este de 640 de locuri. În anii ce au urmat s-a creat aici un adevărat spaţiu al credinţei greco-catolice prin numeroasele activităţi pastorale, programe artistice, seri culturale, întâlniri de rugăciune ecumenică, vizita unor moaşte; aici şi-au înălţat rugăciunile spre Tatăl Ceresc, prin mijlocirea Maicii Sfinte, membrele Reuniunii Mariane parohiale, aici copiii parohiei au primit Prima Sfântă Împărtăşanie, corul parohiei a înălţat Domnului cântări de preamărire. Aici credinţa înaintaşilor s-a sădit în sufletele credincioşilor noştri, rodind rod bogat spre sfinţire”.
În încheierea celebrării liturgice, atât din partea Preasfinţiei Sale Florentin, cât şi a Protopopiatului Bistriţa, au fost oferite semne de mulţumire, amintiri şi diplome de onoare. „Avem o biserică mare şi frumoasă, o biserică a secolului XXI”, a spus în încheiere pr. protopop Frişan. „Mulţumim Bunului Dumnezeu că am ajuns această sfântă zi ce va rămâne înscrisă cu litere de aur în istoria Bisericii Greco-Catolice din Bistriţa. Martirii Bisericii primare se întâlneau în catacombe, dar credinţa lor a fost atât de mare încât nu şi-au precupeţit nici viaţa pentru Mântuitorul Isus Cristos.”
„Episcopii şi preoţii martiri din timpul regimului comunist săvârşeau Sfinte Liturghii secrete şi aduceau laudă Domnului în celulele închisorilor şi au suferit şi au murit pentru credinţa lor. Biserica văzută, în cuprinsul ei, exprimă în chip obiectiv Biserica nevăzută din lăuntrul fiecăruia, Biserica vie a lui Cristos. Fie ca Biserica lui Isus să devină tot mai vie şi mai puternică, fie ca slujitorii altarului să aibă tot mai mult har şi sfinţenie, fie ca toată fiinţa omenească să fie pătrunsă de învăţătura Domnului Cristos, El care este Calea, Adevărul şi Viaţa”.