Biserica Bob – o istorie deosebită
05.08.2004, Cluj-Napoca (Catholica) - Cea mai veche biserică românească din Cluj-Napoca funcţionează într-o clădire care trebuia să fie iniţial un depozit de cărbuni sau de cereale, aflăm dintr-un articol apărut la 2 august în România Liberă. Biserica în cauză este cunoscută ca „biserica Bob”, ea fiind ridicată în anul 1803, pe cheltuiala nobilului român Ioan Bob, ajuns Episcop greco-catolic al Blajului. În acea epocă, Cluj-Napoca era un oraş locuit de saşi şi de maghiari, iar românii nu aveau dreptul să îşi ridice lăcaşe de cult în incinta vechii cetăţi. Astfel că pe strada Cărbunelui, Episcopul Ioan Bob, care era unul dintre cei mai bogaţi demnitari din Transilvania, a decis să ridice o clădire de piatră, care oficial trebuia să fie un magazin de bucate, după cum menţionează preotul Nicolae Ţap, care a alcătuit o istorie a clădirii.
Potrivit părintelui Ţap, primii greco-catolici în Cluj sunt atestaţi din anul 1735, când zece familii româneşti au cerut autorităţilor dreptul să îşi înfiinţeze o parohie. Abia după o jumătate de secol aceasta dorinţă a fost pusă în practică, cu complicitatea unui funcţionar guvernamental, numit Mihail Oros. Acesta era un nobil român greco-catolic care ajunsese secretarul Guberniului Transilvaniei. Istoricul Petru Maior scria, însă, că şi guvernatorul Transilvaniei, Gheorghe Banffy, cunoştea intenţiile Episcopului Ioan Bob şi l-ar fi încurajat pe acesta în demersul sau. Ridicarea bisericii româneşti a fost privită cu ostilitate de către autorităţile oraşului, însă lăcaşul de cult a continuat să existe datorită intervenţiilor lui Mihail Oros. Se pare că aurirea altarului a costat 240 de florini, ceea ce arată cheltuielile imense făcute pentru această biserică şi care au fost acoperite din averea Episcopului de la Blaj. Numai zidirea bisericii a costat 4.828 de florini şi doua buţi de vin, după cum reiese din corespondenţa intensă purtata între Mihail Oros şi Ioan Bob. Cheltuielile au fost sporite de incendiul care a distrus o parte din centrul municipiului în anul 1801 şi care a afectat şi construcţia lăcaşului de cult. Acoperirea turnului a fost amânată din cauza lipsei aramei din oraş.
În biserica s-a oficiat şi cununia poetei Veronica Micle, apropiata lui Mihai Eminescu. Trecerea anilor a şubrezit construcţia, astfel că după 100 de ani, biserica a trebuit să fie reconsolidată, iar după cel de-al doilea război mondial, clădirea a fost repictată şi resfinţită de către primul Cardinal roman, Episcopul de atunci, Iuliu Hossu. În anul 1948, biserica Bob a fost confiscată de autorităţile Statului Roman şi dată în administrarea ortodocşilor, în timp ce Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, a fost desfiinţată. După căderea regimului comunist, lăcaşul de cult a fost restituit de buna-voie greco-catolicilor, după ce în anul 1981 fusese restaurat de ortodocşi. România Liberă mai aminteşte că în această biserică, slujbele greco-catolice au fost frecventate chiar şi de către ortodocşi până în anul 1930, când a fost ridicată prima biserică ortodoxă românească din Cluj, mai precis Catedrala arhiepiscopala de azi, înălţată pe cheltuiala Regelui Carol al II-lea.
