Greco-catolicii se judecă cu ortodocşii pentru mănăstirea Nicula

10.01.2002, Cluj-Napoca (Ziua) - Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, de Cluj-Gherla, prin arhiepiscopul George Guţiu, episcopul titular eparhial, a înaintat o acţiune în justiţie prin care solicită retrocedarea mănăstirii Nicula. În acţiunea înaintată tribunalului Cluj (nr.268/03 ian. 2002), Eparhia greco-catolică cheamă în judecată pentru redobândirea vechiului aşezământ monahal care i-a aparţinut până în 1948, atât Statul Român, Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului, precum şi Mănăstirea Ortodoxă Nicula din localitatea Nicula, judeţul Cluj. Greco-catolicii cer prin această acţiune de revendicare imobiliară repunerea în posesie şi folosinţă a terenului şi construcţiilor aferente care le-au aparţinut, precum şi rectificarea şi radierea din cartea funciară în defavoarea Mănăstirii Ortodoxe Nicula, datorită inexistenţei titlului cu care s-a făcut întabularea. În urma decretului 358/1 decembrie 1948, cultul greco-catolic era scos în afara legii, fiind legiferată încetarea funcţionării organizaţiilor centrale şi statutare ale Bisericii greco-catolice din Republica Populară Română. Adică mitropolia de la Blaj, episcopiile, ordinele şi congregaţiile religioase, mănăstirile, fundaţiile, asociaţiile, precum şi orice alte instituţii şi organizaţii, sub orice denumire.

În respectivul decret se preciza faptul că averea mobilă şi imobilă aparţinând cultului greco-catolic revenea Statului Român, care urma să le ia imediat în primire. O comisie interdepartamentală compusă din delegaţi ai ministerelor Cultelor, Finanţelor, Internelor, Agriculturii şi Domeniilor, Învăţământului Public, a fost îndrituită la acea vreme să decidă destinaţia averilor Bisericii Greco-Catolice. Deşi există un act normativ, HCM 1719/1948, prin care se înfiinţează această comisie, ea nu s-a întrunit în fapt niciodată şi nici nu a luat vreo hotărâre în acest sens, neatribuind nimănui, în mod oficial, vreun bun (avere mobilă şi imobilă) aparţinând Bisericii Greco-Catolice, după cum se precizează în acţiunea trimisă în instanţă şi semnată de Arhiepiscopul George Guţiu. Fapt reconfirmat în 1997 şi de Secretariatul de Stat pentru Culte, publicat ulterior în Monitorul Oficial, partea II, 231/12 ianuarie 1998, pg.32.

În acest context, greco-catolicii susţin că nu există nici un act oficial prin care Mănăstirea „Prefericita Fecioară Maria” de la Nicula ar fi fost atribuită ortodocşilor. Mai mult, transcrierea făcută în Cartea Funciară, din 4 iunie 1968, în favoarea Mănăstirii Ortodoxe Nicula, este considerată ilegală şi fără nici o dispoziţie juridică, deoarece decretul (358/1 decembrie 1948), în baza căruia s-a făcut respectiva transcriere, nu a prevăzut un astfel de transfer de proprietate, în favoarea cultului ortodox. Ilegală este considerată şi procedura de transcriere, făcută doar în urma unei simple cereri de către o persoană neabilitată, se consideră în memoriul justificativ alăturat acţiunii intentate de către Episcopia greco-catolică de la Cluj.

Deoarece, conform respectivului decret 358, doar comisia interdepartamentală avea dreptul să atribuie o proprietate fostă greco-catolică, iar respectiva comisie nu a întreprins nimic în acest sens, precum şi pentru că în urma viciilor de procedură (lipsa îndeplinirii operaţiunilor de identificare, inventariere şi consemnare într-un act juridic), Statul Român nu a intrat legal în posesia vechilor averi ale Bisericii greco-catolice, Episcopia de Cluj-Gherla solicită, pe lângă rectificarea şi radierea din acte a Mănăstirii Ortodoxe Nicula, şi reîntabularea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor în favoarea Mănăstirii greco-catolice „Preafericita Fecioară Maria”, care ţine de amintita Eparhie. Acţiunea întreprinsă, motivează greco-catolicii, este conformă articolului 6 din legea 213/1998, fiind vorba de o preluare abuzivă, fără un titlu şi cu încălcarea decretului 358/1948, a articolelor 17 şi 34 din legea Cărţii Funciare, a Constituţiei din 1948, precum şi a legii 304/1947 privind Tratatul de pace dintre România şi Puterile aliate, inclusiv Charta Universală a Drepturilor Omului.

Datorită şantierului în plină desfăşurare, deschis încă din luna mai a anului trecut, prin care ortodocşii au început o serie de lucrări de construcţii şi reconfigurări ale complexului monahal de la Nicula, Episcopia greco-catolică a cerut, de asemenea, aprobarea unei ordonanţe preşedinţiale, prin care să se interzică demolarea oricărei construcţii, oprirea tuturor lucrărilor de noi construcţii, reparaţii la zidărie, fundaţii, acoperiş, tencuieli, zugrăveli existente, stoparea oricăror activităţi de şantier, a stocării de diverse materiale şi utilaje pentru construcţii, săpare de fundaţii, transport şi demolări.

Ortodocşii refuză orice discuţie

De cealaltă parte, Arhiepiscopul ortodox de la Cluj, ÎPSS Bartolomeu Anania, a menţionat în repetate rânduri că mănăstirea de la Nicula nu poate fi niciodată obiect de discuţii sau negocieri, vizavi de revendicările Bisericii greco-catolice, şi că înţelege doar la modul sentimental pretenţiile epicopilor greco-catolici, datorită faptului că aşezământul a fost administrat de uniţi doar pentru o perioadă de timp. Înaltul ierarh ortodox face adeseori trimitere la o atestare documentară din 1552, cu privire la originile aşezământului monahal, însă data respectivă este valabilă doar pentru vechea biserică de lemn din satul Nicula, astăzi dispărută, şi nicidecum de actualul complex monahal, care a fost fundamentat şi construit de-a lungul vremurilor de către greco-catolici. (Daniel Sârbu)